duminică, 17 aprilie 2011

Un vers... un vers!


"Două cuţite care se împrietenesc în aceeaşi rană".

E un vers din viitoarea carte -a doua, absolut remarcabilă- a Cătălinei Cadinoiu.
l-am reprodus să vă bucurați și dvs. de el, în avanpremieră.

În imagine: Cătălina Cadinoiu.

9 comentarii:

  1. Hai că e tare!! S-ar putea împrieteni şi două în răni diferite, să zicem una în Berceni şi cealaltă la Galaţi???

    RăspundețiȘtergere
  2. Dar de prietenia a două răni făcute de acelasi cutit ce ziceti?Exclud rănile sufletesti pentrucă în astfel de cazuri nu prea este loc pentru prietenie...

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce vers ! Și ce imagine ! Jos pălăria !

    RăspundețiȘtergere
  4. Să fim serioși, inocența jucată, nu poate acoperi vidul de idei! Mai ales în poezie și, cu atât mai mult, dacă autoarea stihului citat este și tânără, și drăguță!
    Cu tot respectul, d-le Gârbea, v-ați cam pripit să exemplificați.
    Dacă toată cartea e așa... Atunci, pardon, scuzați, bonsoir!
    Lectorul bulversat

    RăspundețiȘtergere
  5. @ Anonim
    La adăpostul anonimatului (jegosul procedeu bineștiut) e ușor să judeci un volum după un vers.
    Puteam să moderez acest comentariu mizerabil, dar l-am lăsat ca să se vadă de ce poeții de vocație la Bolintineanu și Eminescu pînă la contemporani nu au dreptul de a fi recunoscuți în cetate, în timp ce un Păunescu are funeralii naționale. În loc să ne bucurăm că o poetă cu numeroase premii naționale acordate de jurii diverse pentru debutul ei excepțional (pe care bineînțeles că anonimii suficienți nu îl citesc și nu l-au citit) va edita un al doilea volum de excepție, ne confruntăm cu ricanările unor căcănari. Cine ești tu, vierme fără nume al pămîntului, ca să judeci un poet?

    „Vid de idei” într-o sintagmă! Și să judeci versul după înfățișatea poetului... halal exegeză. Rămîi în miezul muntelui tău de excremente și nu mai murdări lumina zilei!

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu voi mai primi comentarii anonime. Am citit un volum foarte bun, am ales un poem foarte bun și din el un vers simplu si elocvent (nu se pune problema „vidului de idei” cind citezi un simplu vers pentru expresivitatea lui și nu se poate deduce daca e vorba de inocenta, jucata sau nu). Si este nedemn sa comentezi poezia pornind de la figura autorului. Ce a urmat s-a văzut.
    Asadar: gata cu anonimele!

    RăspundețiȘtergere
  7. măcar de n-ar pune virgulă între subiect și predicat, anonimii ăștia...

    RăspundețiȘtergere
  8. Frumos! Într-adevăr, volumul ei de debut a fost bunicel, deși l-am receptat cu prea mare exigență (am avut așteptări prea mari din cauza întâmpinării exagerate a lui Liviu Ioan Stoiciu, care a venit cu exuberanta etichetă de „douămiizecism”, or, Cătălina Cadinoiu nu se distanțează definitiv de poezia feminină anterioară, deși e indubitabil mai „soft”). Aștept cu nerăbdare volumul. Nu știu de ce am impresia că poetele vor avea un cuvânt important de spus în continuare, am impresia asta de când m-a surprins plăcut Andra Rotaru...

    RăspundețiȘtergere
  9. @Yigru
    Aveți dreptate - nu se distanțează de poezia anterioară, dar asta nu e rău. Rămîne originală în interiorul unui canon. Este o poezie puternică și simțită, asumată personal, în niciun caz o construcție artificială din paiete la modă „brevetate”.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog