sâmbătă, 11 septembrie 2010

Un caz de acord în număr

La o postare anterioară, s-a găsit un anonim (firește!) să-mi reproșeze o pretinsă eroare de acord în fraza:

„Am regăsit prin jocul inefabil AL ascunderii și reapariției intempestive ALE cărților din biblioteci un volum din 2009...”

Desigur, puteam să am o scăpare de taste sau chiar de sens. Nimeni nu e perfect. Dar în speță reproșul nu se susține. Să deslușim: JOCUL este AL ascunderii și AL reapariției iar ASCUNDEREA ȘI REAPARIȚIA sînt ALE cărților. Deci posesorii sînt cărțile și obiectele posedate sînt două. Mai e ceva?

5 comentarii:

  1. Un anonim cârcotaş, atoateconoscător... Din nou... Ce neplăcut! Unul singur ajunge şi asupra tuturor anonimilor se abate din nou îndoiala. Cine sunt ăştia şi ce vor ei, în definitiv? De ce nu se joacă şi ei frumos, ca toţi ceilalţi?
    Cu regret, câtă vreme fac şi eu parte din clasa asta, recunosc, domnule Gârbea, că aveaţi dreptate să-i doriţi expulzaţi de aici. Cum fac francezii cu ţiganii noştri.
    ANONIMUL VENEŢIAN

    RăspundețiȘtergere
  2. Ironie, te iubim! Ori învingem, ori murim! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Poate că era mai bine să citim si noi părerea eronată a acestui anonim,nu doar din relatarea dv..Cred că ati fi avut din nou o dezbatere de amploarea celei ce a urmat momentului în care ati cerut capul anonimilor,dar ati renuntat si ca urmare a sugestiilor pertinente ale unora dintre ei.Cum lasă să se întelagă si ANONIMUL VENETIAN,jocul,pentrucă asta este,are mai mult farmec asa.Încă sper că nu vom deveni„tiganii”acestui blog,căruia îi dăm si noi putină culoare.Vă multumesc,ANONIMUL(A)CIVILIZAT(Ă).
    PS.Să mă ferească Dumnezeu să gresesc ceva din postura de anonim!

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, era o idee. Eu m-am gîndit că e interesant subiectul pentru o postare, nu doar pentru un schimb de comentarii. Anonimul cu pricina dădea doar fraza mea, citată din postare, și avea un scurt comentariu ironic gen "ce mai lecție de dezacord". Nimic mai mult. Am să las comentariile, ca și pînă acum, în principiu, așa că nu trebuie nimeni să se teamă că o părere „civilizată” va fi cenzurată. Accept și ironii cînd se întîmplă să greșesc (și se poate întîmpla oricînd). În cazul de față eroarea nu îmi aparține. Acesta e fondul postării acesteia.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ar fi o dovadă de civilitate ca acel anonim absolut să-şi ceară ACUM scuze pentru observaţia inutilă şi poate răutăcioasă.
    Să sperăm că se poate întâmpla asta? De ce n-am spera? Eu am întâlnit şi ţigani cumsecade, am întâlnit chiar şi ţigani civilizaţi.
    Poate într-o zi să ajungem cu discuţia şi la răutăţile (gratuite ori comandate) care apar (şi nu doar pe bloguri) sub semnătură. Or fi mai puţin grave?
    Adevărul este că suntem o naţie de inflamaţi şi sărim prea repede unul la beregata celuilalt. Numai la noi am văzut aşa ceva.
    ANONIMUL VENEŢIAN

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog