![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtHNdANcLDluW67Kg4VV7df7yNBmTfF3plsosKWg7rEBWpYO9jBxYniIhRrIGlF2g9w1Dq8pz61mx2nR4Q_-NknjE8Z8kzB7HI81mnMD2uLcucAV6BvJg9HfpSpzNanJvqy-QjctiXfPA/s200/10+centi.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSWvPPMmM16Xddv4ZoqEVIHuKhhpiLzJvTaVR0N8I9PDV4cdoF8TkYTaQWf2NC1Hiz4avzv5fmz3DhEMLlwwsednY68ZPFtCt0ZfsKAu61yMRnJYrJ2EtbbYVxi31U2ZdmjVKscIHnbek/s200/varujan.jpg)
Piața cărții de literatură română în România este la nivelul a 10 Eurocenți pe cap de locuitor și an. Calculul a fost făcut la Uniunea Scriitorilor de scriitorul și economistul Varujan Vosganian, dar poate fi refăcut de oricine. Datele problemei sînt simple: piața de carte în total este de 20 milioane Euro pe an din care se estimează că 10% e literatură autohtonă (estimare cam optimistă în opinia mea). La o populație de 20 de milioane rămîne cum am stabilit: 10 c / locuitor și an. La calculul făcut de dl. Vosganian replica mea a fost că îmi doresc să îl cunosc pe românul care a cheltuit cei 10 cenți ai mei, întrucît eu în 2010 nu am cumpărat nicio carte de literatură română. Autorii mi le-au oferit cu o dărnicie care exasperează pînă și personalul oficiului poștal unde îmi am căsuța. Evident că la cutia postala de acasă, la bloc, nu încap decît facturi - ceea ce spune ceva despre stilul de viață românesc: a fost dimensionată numai pentru facturi și somații, nu pentru cărți. Ulterior mi-am dat seama că am exagerat: am cumpărat totuși vreo 30 de volume din colecția BPT care apare cu Jurnalul Național.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu