Despre remarcabilul roman recent al lui Octavian Soviany puteți citi și cronicile semnate de Radu Aldulescu (Luceafarul de dimineață) și Rita Chiran (Cultura).
Observațiile și concluziile lor nu diferă substanțial de ale mele, doar spațiul alocat cronicilor e mai mare, conform formatului revistelor. Iată ce spune, justificat, Rita Chirian: „In buna tovarasie a lui Kostas Venetis, pacatul se pozitiveaza. Octavian Soviany nu scrie despre decadenta si promiscuitate pentru a se ascunde in faldurile calde ale moralismului ipocrit, ci pentru a le justifica mecanica absurda.”
O mică scădere a cronicii ei mi se pare ignorarea, în contextul frazei de mai sus, a personajului boierului Mihalache, cel care catalizează prin „păcatele” lui Kostas, reacția de obținere a binelui și profeția lui finală (la care Aldulescu se referă).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Nu e ușor să fii membru al conducerii USR și/sau al comisiilor sale. Se crede că e simplu. Dar faptul de a încerca să faci ceva împotriva ce... -
La editura Cetatea de Scau n din Tîrgovişte a apărut volumul 1 din însemnările şi memoriile bunicului meu, generalul Titus Gârbea (1893-1... -
În fiecare dimineață, fiul meu, Tudor, mă trezește cam cu aceeași replică: - Tati, trezește-te odată! Trebuie ... -
N-am mai fost la un meci de fotbal pe stadion de dinainte de revoluție. Nu mergeam nici acum, dacă nu mă invita dl. primar Neculai Onțanu că... -
Am regăsit, în urma unei sugestii primte dintr-o corespondență privată, un text pe care l-am tradus mai demult, un poem foarte cunoscut în...
-
Uniunea Scriitorilor din România atrage atenția asupra degradării continue a limbii române şi a nivelului de cultură din spațiul public ...
-
Statuia Împăratului Traian a fost dezvelită electoral de primarul Oprescu pe treptele Muzeului de Istorie (fosta Poștă Centrală) din Calea ... -
Au și trecut 34 de ani. Aveam 14 ani și eram în bucătărie, cu întrega familie, minus bunicul meu care lucra (scria) la demisol, voiam să pre... -
La 31 martie, Nichita Stănescu ar fi împlinit 77 de ani. Nod 19 Murise îngerul, dar nu l-am putut ține în brațe, se făcuse de apă și mi-a cu... -
PROGRAM al candidatului Horia Gârbea ...
Abonaţi-vă!
Postări
Comentarii
Ma inclin in fata autorului romanului, recunoscand un mare meserias al stilului, un rafinat alcatuitor de imagini, o (sper) imaginatie fabuloasa.
RăspundețiȘtergereAm cumparat cartea sambata, vazandu-i cronica pe blogul tau, si mi-am consumat duminica citind-o; (wow, ce blasfemie), noroc ca nu sunt bisericos. Acu' 30 si ceva de ani imi aratai "Principele". Azi imi arati chestia asta si traiesc din nou o stare de perplexitate, intrucat asa ceva nu citesc in fiecare zi. De fapt, nu mai citesc de multisor, pentru ca...pentru ca.
Deci, studios fiind din fire, am incercat sa "vad" mesajul cartii. Este acolo, dupa mine, prea mult fum greu, prea multa apasare, o tensiune care nu dispare nici la sfarsit, un dezechilibru de forte, acel bine se lasa cautat pana la finalul carti si nu apare, caci "profetiile" de final sunt hilare. Dupa atata negura si spasm intelectual (cum altfel sa fac ca sa inteleg penetrarile...suculente), nu apare nicio bucurie; citesc ca un diliu toata sfanta duminica si ma intreba lumea : cum e , e tare, e misto?...nu stiu, asteptati, nu am terminat-o inca...si, la patru dimineata, luni, autorul rade de mine cu o astfel de concluzie, pe care a tras-o dupa 7 ani (timpul in care se descompune un cadavru in pamant si poti sa-l stramuti in alta groapa- ca sa pastrez atmosfera).
Raman tâmp si acum, după căteva ore de reflecţii, şi nu ştiu care ar fi motivul sa citesti "chestia" asta. Pe bune, daca ar fi sa recomand aceasta carte, nu mi-ar sta pe limba decat:imprumut-o de la biblioteca, nu-ti face un rau si nu ti-o pune pe noptiera. Si cand scriu asta vad imediat dublul sens al acestei fraze...
Se va intampla ceea ce de fapt remarcai intr-o alta postare, si este scris in preambulul cronici Ritei Chirian...veti ajunge sa va cititi doar intre voi, si e pacat.
Sigur, piesa aceasta ce cade ca o nicovala pe perna, va ramane in literatura romana contemporana, si va trezi comentarii. Este insa atat de amara incat preferam sa nu o fi citit. Acum nu o voi putea uita usor, cum nici tirajul intreg (care nu inteleg de ce nu mai este public) nu poate sa dispara.
Tot un inginer, tizul autorului; am uitat parola de la "Caveman", it's me!